Masina de codat Enigma

Raluca Secara
Anul III , Jurnalistica


A fost mai tare decat Ferrarri

O masina electro mecanica portabila care se bazeaza pe rotori montati pe cilindri pentru a cifra si descifra informatia. Aceasta este masinaria vedeta a celui de-al doilea razboi mondial si se numeste masina de codat enigma. In anul 1919 Arthur Scherbius a imbunatatit masina de codat, primul model de tipul Enigma a fost scoasa la vanzare in 1923. Armata germana a preluast modelul si l-a imbunatatit astfel ca in 1926 apare si Marina M, varianta militara denumita de germani.
Masina enigma este importanta din doua puncte de vedere: cristografic si istoric. Echipe de matematicieni la origine, de toate nationalitatile au incercat perfectionarea masinii pentru spargerea codurilor. Din aceasta echipa a facut parte polonezul Rajewski si britanicul Turing.
Aceasta masina a avut cea mai mare importanta in timpul celui de-al doilea razboi mondial pentru ca ii ajuta pe aliati sa descifreze codul . Mai mult unii istorici sustin chiar ca aceasta masina a scurtat razboiul cu un an.
Masina era formata atat din componente electrice, cat si din componente mecanice: o tastatura (similara cu cea a masinii de scris) , placa cu lampi, placa cu comutatoare, trei roti, cabluri si baterie.
Criptarea unui mesaj se facea in 2 pasi. Setarea masinii, operatie care consta in fixarea ordinei si pozitiei fiecarui rotor, precum si alegerea celor 6 perechi conectate prin placa cu comutatoare. Pentru criptarea mesajului, operatorul apasa pe tasta corespunzatoare primei litere din textul necodat. In acel moment se aprindea o lampa corespunzatoare codificarii. Daca repetai si pentru celelate litere, rezulta textul dorit. Textele codate se transmiteau si prin radio astfel incat ele erau usor de interceptat si de aliati. Fiecare operator transmitea inaintea mesajului propriu-zis o cheie a mesajului. Aceste chei erau cuvinte formate din 3 litere alese in mod aleator de operatorul masinii. Operatorul trebuia sa seteze masina conform instructiunilor zilnice din manualul de operare. Dupa care trimitea cheia din cele 3 litere. In acest mod masina se seta intr-un mod complet aleator . Conditiile radio proaste, lucrul sub presiune si alte conditii nefavorabile puteau conduce la transmiterea gresita a cheii, deci transmiterea mesajului ar fi fost inutila. De aceea, li s-a cerut operatorilor sa transmita cheia de doua ori.
Polonezii incep sa lucreze cu Enigma din 1928. In 1929, ei intercepteaza o masina.Enigma trimisa de la Varsovia catre Berlin, care trebuia transportata cu o valiza diplomatica , dar o eroare de expeditie permite serviciilior poloneze sa examineze continutul. Chiar daca este vorba despre o versiune comerciala destul de primitiva, ea le confirma polonezilor ca germanii folosesc masiv masinile Enigma pentru a-si cifra mesajele. Codul a fost intr-adevar spart in 1933 de catre matematicienii polonezi Marian Rejewski, Jerzy Rozycki si Henryk Zygalski, cu ajutorul unor mijloace electromecanice, supranumite bombe. Marian Rejewski, un matematician polonez de numai 27 de ani, gaseste printr-o modalitate matematica cei doi parametri esentiali, o descoperire esentiala atat la nivel tehnic cat si strategic. Matematicianul descopera o redundanta in cifrarea mesajelor de catre operatorii militari. Se pare ca acestia foloseau un cuvant scurt pe care il dublau, noua secventa cifrata fiind plasata la inceputul mesajului. Descoperirea legaturii dintre cuvantul dublat si cheia mesajului, a revelat si legatura dintre corespondente, cum ar fi cea dintre miscarea rotorilor si cablajul intern al masinariei. Chiar daca cele trei litere originale sunt necunoscute, se stie ca numarul cablajelelor care pot transforma acele trei litere intr-o secventa particulara sunt limitate. Rejewski le numeste lanturi.Spionii polonezi au reusit la un moment dat sa obtina un manual vechi de utilizare al masinii Enigma. Acesta oferea un exemplu de cifrare in clar, cheia si rezultatul odata cifrat. Dupa o studiere atenta, rezultatul era de 105 456 variante de lanturi posibile. Datorita echipei lui Marian Rejewski, s-au descoperit mai multe tehnici pentru a accelera calculele. Britanicii au dezvoltat acelasi gen de tehnica, bazata pe o grila, tehnica care avusese rezultate pozitive folosita pe Enigma comerciala, insa fara a inregistra vreun succes in ceea ce o priveste pe cea militara. Chiar si cu aceste descoperiri, matematicienii polonezi nu facusera avansuri importante in spargerea acestor coduri, ceea ce a dus la realizarea "bombei criptografice", un adevarat calculator electromecanic, realizat in 1933. Desi ocupa un spatiu enorm, castigurile erau enorme: masinaria reusea sa obtina o cheie in doua ore. In timpul razboiului, germanii reusesc cumva sa isi dea seama de schimbarile ce trebuiau operate, pentru a zadarnici eforturile aliatilor de a le sparge codurile, prin urmare au imbunatatit Enigma, introducand doi rotori suplimentari si intrerupand procedura de repetitie a codurilor de la inceputul mesajelor. Din acest moment, polonezii isi impartasesc rezultatele britanicilor si francezilor, deveniti aliati, efortul de spargere a codurilor devenind unul comun.Masina de codare britanica Typex sau cea americana, Sigaba, functioneaza dupa principiile analoage Enigma, fiind insa considerate mai sigure.

Bibliografie:

1.Duke University, Wilioam Pardon: Math 65S, Crytography and Society

2. http://www.stereciu.ro/pdfs/enigma-machine.pdf