marți, 25 martie 2008

Era digitala in transmisiile mediatice

Raluca Secara
Anul III , Jurnalistica, grupa III E

Tot ce ne inconjoara este digital.

CD-ul, DVD-ul a revolutionat lumea, acum ajungem sa observam sa lucram numai cu aparate digitale peste tot.
Radioul si-a facut aparitia in anii 1920 , iar primele transmisii s-au facut in banda, urmate in 1940 de modulatii in frecventa. Multitudinea de inventii si inovatii tehnologice din anii ’80 a reprezentat calea spre era digitala. Nu a fost mult si era digitala a cuprins si radioul. Digital Audio Broadcasting este un radio prin care informatia este transmisa si receptionata in format digital. Aceasta trecere spre radioul digital este egala cu trecerea de la pick-up la Cd-urile moderne pe care le ascultam fie la combina muzicala, fie la calculatorul sau laptop-ul personal.
Sistemul Digital Audio Broadcasting asigura pe langa o calitatea sunetului si transmiterea altor servicii: date, text, grafice sau chiar imagini.
Digital Audio Broadcasting a fost în asa fel gandit incat receptia se face pe mai multe purtatoare care sunt selectate de catre un procesor aflat în aparatul de receptie incat este demodulata acea purtatoare care este de calitatea cea mai buna. Existenta unor ecarturi de garda intre purtatoare asigura demodularea purtatoarei celei mai putin alterate chiar daca semnalul vine din mai multe direcţii (reflexii multiple).Programele transmise sunt identificate după nume fara a mai necesita frecventele pe care emit. Aparatele de radio Digital Audio Broadcasting au afisaj electronic pe care sunt listate datele de identificare: nume post, parametri receptiei, text de identificare a programului radio sau alte informaţii care sunt transmise de către postul de radio respectiv. Odată selectat un post de radio receptorul va ramane acordat pe această frecventa Pe langa semnalul audio pot fi transmise informatii de trafic, vreme, apeluri de urgenta, paging, informaţii financiare. Evident ca pot fi implementate si servicii de radio cu plata (Pay Radio Service) similare receptiei digitale de la satelit sau la transmisiunii TV digitale terestre.
In termeni tehnici putem vorbi despre faptul ca in cadrul conceptului de televiziune digitală trebuie decelate mai multe componente - broadcasting digital (soluţii wireless precum direct to home), solutie bazată pe IP si solutia de transmitere digitala a semnalului video prin cablu .
Mass-media din trecut nu era doar ineficientă din punct de vedere al costului dar si ineficienta in comparatie cu tehnologia, ineficienta si ca modalitate de a ajunge la un public selectiv.

Bibliografie:
Nicholas Negroponte – “Era digitala”, Editura All, 1995,
Ioan Constantin, Ion Marghescu - “Transmisiuni analogice si digitale”, Editura Tehnica , 1995

Era digitala in transmisiile mediatice

Raluca Secara
Anul III , Jurnalistica, grupa III E

Tot ce ne inconjoara este digital.

CD-ul, DVD-ul a revolutionat lumea, acum ajungem sa observam sa lucram numai cu aparate digitale peste tot.
Radioul si-a facut aparitia in anii 1920 , iar primele transmisii s-au facut in banda, urmate in 1940 de modulatii in frecventa. Multitudinea de inventii si inovatii tehnologice din anii ’80 a reprezentat calea spre era digitala. Nu a fost mult si era digitala a cuprins si radioul. Digital Audio Broadcasting este un radio prin care informatia este transmisa si receptionata in format digital. Aceasta trecere spre radioul digital este egala cu trecerea de la pick-up la Cd-urile moderne pe care le ascultam fie la combina muzicala, fie la calculatorul sau laptop-ul personal.
Sistemul Digital Audio Broadcasting asigura pe langa o calitatea sunetului si transmiterea altor servicii: date, text, grafice sau chiar imagini.
Digital Audio Broadcasting a fost în asa fel gandit incat receptia se face pe mai multe purtatoare care sunt selectate de catre un procesor aflat în aparatul de receptie incat este demodulata acea purtatoare care este de calitatea cea mai buna. Existenta unor ecarturi de garda intre purtatoare asigura demodularea purtatoarei celei mai putin alterate chiar daca semnalul vine din mai multe direcţii (reflexii multiple).Programele transmise sunt identificate după nume fara a mai necesita frecventele pe care emit. Aparatele de radio Digital Audio Broadcasting au afisaj electronic pe care sunt listate datele de identificare: nume post, parametri receptiei, text de identificare a programului radio sau alte informaţii care sunt transmise de către postul de radio respectiv. Odată selectat un post de radio receptorul va ramane acordat pe această frecventa Pe langa semnalul audio pot fi transmise informatii de trafic, vreme, apeluri de urgenta, paging, informaţii financiare. Evident ca pot fi implementate si servicii de radio cu plata (Pay Radio Service) similare receptiei digitale de la satelit sau la transmisiunii TV digitale terestre.
In termeni tehnici putem vorbi despre faptul ca in cadrul conceptului de televiziune digitală trebuie decelate mai multe componente - broadcasting digital (soluţii wireless precum direct to home), solutie bazată pe IP si solutia de transmitere digitala a semnalului video prin cablu .
Mass-media din trecut nu era doar ineficientă din punct de vedere al costului dar si ineficienta in comparatie cu tehnologia, ineficienta si ca modalitate de a ajunge la un public selectiv.

Bibliografie:
Nicholas Negroponte – “Era digitala”, Editura All, 1995,
Ioan Constantin, Ion Marghescu - “Transmisiuni analogice si digitale”, Editura Tehnica , 1995

Sunt sau nu tonomate de euro?!

Majoritatea iesenilor sunt de acord cu afirmatia lui Traian Basescu ca “jurnalistii sunt tonomate de euro”. Nu prea mai au incredere in ceea ce se scrie prin ziare, ceea ce se aude pe la radio sau ce apare pe la televizor. “In spatele fiecarui material televizat, audio sau articol din presa se ascund jocuri politice puternice si sute de milioane. Nu mai exista presa adevarata.”.
Jurnalistii au scazut foarte mult in fata publlicului pentru ca o mare parte din public ii cunosc pe patronii trusturilor media. “E ca o lege nescrisa, jurnalistii sunt ca niste marionete, ceea ce dicteaza patronii lor, asta scriu ca doar sunt la “patron”. Culmea mai este ca acesti patroni mai sunt si din diferite partied politice cu diverse interese. Atunci fiecare isi infiinteaza trusturi media ca sa-l poata lovi pe unul sau pe altul . Materialul jurnalistului este ajustat pe interesele patronului. Este ceva de nedescris ce se intampla in presa romaneasca actuala, nu mai exista demult liberatatea jurnalistului.”
Cu toate acestea, jurnalistii incearca sa salveze situatia: dau drepturi la replica si incearca sa nu obtureze adevarul. Insa mai exista si ieseni care au incredere in jurnalisti: “Pai daca nici in presa sa nu mai ai incredere, atunci in ce? Citesc aproape mereu ziarele si urmaresc buletinele informative de la televizor, recunosc ca nu ascult sterile radio. Am incredere in ce vad si citesc pentru ca autorii raspund in fata legii de ceea ce scriu.”

miercuri, 19 martie 2008

Un film pe gustul regizorului, nu pe gustul publicului

Nae Caranfil s-a nascut in 1960 in Bucuresti. Absolvent al Institutului de Arta Teatrala si Cinematografica “I.L.Caragiale”, promotia 1984. Este regizorul filmului “Restul e tacere”. A exersat regia de teatru montand speclacole, a urmat Programul scenaristilor Europeni din cadrul “Flemish European Media Institute”. Scrie scenario pentru casa de productii franceza “Compagnie des images”. In 1992 realizeaza primul sau lung-metraj “E periculoso Sporgersi”. Continua in 1995 cu o comedie franco-romana “Asfalt Tango”. In 1998 scrie o coproductie franco-italiano-belgiana “Dolce par niente” care primeste si Premiul pentru Scenariu la Namur in acelasi an, iar in 2002 o comedie neagra “Filantropica” care primeste premii la Wiesbaden, Mons, Wurtzburg, Bratislava, Newport Beach si Atena.

· Care a fost primul film regizat de dumneavoastra? Primul film regizat a castigat si premii?
Nae Caranfil: “Frumos e in septembrie la Venetia” este filmul meu de student care a castigat premii in tara si in strainatate la Tours in 1985.

· Cat timp ati lucrat la filmul “Restul e tacere” ? Cand v-ati apucat de el?
Nae Caranfil: Din '88 am inceput sa lucrez la acest film, din '88 cand am inceput sa scriu scenariul, 20 de ani dar n-am lucrat la acest film zi de zi 20 de ani, am mai facut patru alte filme, din cand in cand reluam ideea de a gasi finatare pentru filmul respectiv si invariabil esuam pana la ultima incercare care a fost incununata de success.


Cel mai scump film de dupa 1989


· Care este “firul rosu” al filmului?
Nae Caranfil: "Restul e tacere" este povestea unui tanar care devine autor de film intr-un moment in care notiunea de "film" abia incepea sa se definitiveze. Talentul tanarului si banii unui alt personaj vor crea o productie cinematografica, o reconstituire gigantica a Razboiului de Independenta din 1877.

· Cum ati ales actorii din film?
Nae Caranfil: Pe Marius Florea Vizante l-am ales sa fie actor principal inca de acum 20 de ani de cand am inceput sa lucrez la film, avea 19 ani pe atunci. Juca bine, mi-a demonstrate asta la probe si in plus, am mai colaborat inca de doua ori cu el. Iar pe restul i-am ales in ultimii ani.

· Ce suma a fost investita in acest film?
Nae Caranfil: Se spune ca este cel mai scump film de dupa 1989, intr-adevar am investit 2,4 milioane euro, dar intentia mea nu a fost sa realizez cel mai scump film de dupa 1989. Au fost multi bani investiti in costume, decoruri si altele, dar am vrut sa produc un film care sa fie pe gustul meu, de asta nici nu am tinut cont de bani. Am vrut sa regizez un film diferit de cele care ruleaza acum.


Dezamagit de publicul iesean



· Scenariul filmului a castigat deja premii?
Nae Caranfil: Scenariul “Restul e tacere” a castigat Marele Premiu pentru Scenariu la Festivalul International de Film de la Paris din anul 1995. Premiul Doi in “ Hartly & Merrill International Scriptwriting Competition” de la Hollywood din anul 1999. Filmul a fost prezentat in avanpremiera la Cluj in cadrul TIFF 2007 si a inchis competitia oficiala de la Locano din 2007.

· A fost un numar mai mare de spectatori cand a rulat filmul in Locano decat in Romania?
Nae Caranfil: Am ramas placut impresionat de publicul din Locano, sala era arhiplina, iar publicul a aplaudat vreo 5 minute la sfarsit si au ramas sa discute pe marginea filmului intre ei. Pot spune ca m-am bucurat mai mult de success in strainatate decat in tara cu acest film.

· Sunteti multumit de numarul de spectatori ieseni care au venit sa vizioneze premiera filmului?
Nae Caranfil: Sincer am ramas dezamagit de publicul iesean, la premiera din Iasi cam batea vantul prin sala. Dar nu sunt dezamagit de munca mea pentru ca eu am dorit sa produc un film care sa fie pe gustul meu si nu pe gustul publicului.

miercuri, 12 martie 2008

Primaria atacata puternic in ultima perioada

Asfaltarile recente realizate de Primaria Iasi a creat un adevarat razboi intre consilierul PD-L, Daniel Oajdea si reprezentantii Primariei. Asfaltari facute de mantuiala, asta e concluzia dupa ce analizam putin situatia de pe strada Morilor de Vant. Bordurile se clatina, asfaltul se desprinde, lucrari care trebuiau sa reziste ani buni de zile se naruiesc in cateva luni. Consilierii locali vor organiza maine o sedinta extraordinare de consiliu local , iar punctual trei pe ordinea de zi este marea asfaltare. In cazul in care si expertii vor concluziona ca asfaltarea este o mare bataie de joc si o risipa de bani, Daniel Oajdea va actiona in instanta.
Ieri a avut loc o alta disputa intre Daniel Oajdea si viceprimarul, Constantin Neculau. Cauza: punctual 3 de pe ordinea de zi a sedintei extraordinare de maine. Oajdea a obtinut de la secretariatul tehnic o ordine de zi de pe care lipsea punctual 3 care viza expertizarea asfaltarilor. Viceprimarul, Constantin Neculau dezminte afirmatiile lui Oajdea si il asigura ca punctual 3 va exista pe ordinea de zi de maine. Iritat de afirmatiile lui Oajdea, viceprimarul ameninta ca dupa finalizarea expertizarii asfaltarilor realizate, Daniel Oajdea va fi dat in judecata pentru ofensele aduse reprezentantilor Primariei. Degeaba, Daniel Oajdea este total dezinteresat de aceasta amenintare.
Primaria e atacata din toate partile si nu stie pe unde sa mai scoata capul. De aceea, primarul, Gheorghe Nichita si-a luat un mini – concediu pana pe 12 martie ca sa isi poata aranja campania electorala. Sarcinile primarului au fost preluate de viceprimarul, Constantin Neculau care va si conduce sedinta extraordinara de maine.

marți, 11 martie 2008

Cronica de film


“Restul e tacere”


“Restul in tacere” este un film baroc si vital, emotionant si burlesc in acelasi timp care incruciseaza numeroase destine. Amesteca realitatea si fictiunea, comedia si drama intr-o larga desfasurare simfonica. Filmul este inspirit din primul scurt-metraj din istoria cinematografiei romanesti “Independenta Romaniei”. Acesta mai exista si astazi in Arhivela Nationala de Filme.
Actiunea incepe in capitala Romaniei din anul 1911 cand nimeni nu dadea doi bani pe curiozitati tehnice.. Cu toate acestea, Grigore Ursache creeaza o productie cinematografica cu speranta ca va avea succes.
Grigore Ursache, zis “Grig” este unul dintre personajele centrale ale filmului. Un tanar arogant de 20 de ani, rasfatat si complexat in acelasi timp pentru ca este mic de statura. Insa cu ajutorul tatalui sau care este vedeta comica comica a Teatrului National, Grig devine autor de film intr-un moment in care notiunea de “film” abia incepe sa se defineasca.
Leon Negrescu, un alt personaj principal pozeaza in senior feudal, vizitat de deliluri mesianice. Barbatul crede cu incapatanare ca va deveni un protector al Culturii Romanesti. Talentul lui Grig si banii lui Leon vor crea o productie cinematografica, primul film de lung-metraj din Romania, o reconstituire gigantica a Razboiului de Independenta din 1877.
Este o poveste despre cucerirea independentei: cea istorica, cea financiara si chiar cea familiala. Grig si Leon duc fiecare propriul “razboi de independenta”, Leon impotriva marei companii europene “Gaumonde” , iar Grig impotriva autoritatii paterne. Este o poveste intre relatia dintre arta si bani si lupta dintre artist (Grig) si finantator ( Leon).
“Restul e tacere” este un film in regia lui Nae Caranfil si produs de Cristian Comeaga. Nae Caranfil a inceput sa lucreze la el in urma cu 20 de ani. Este cel mai scump film de dupa 1989 si s-au investit 2, 4 milioane de euro.
Roluri:
Marius Florea Vizane, in rolul lui Grig
Mirela Zeita, in rolul Emiliei
Valentin Popescu, in rolul lui Catargiu
Silviu Biris, in rolul lui Raoul
Vlad Zamfirescu, in rolul lui Nutzu
Florin Zamfirescu in rolul colonelului Gutza
Ovidiu Niculescu in rolul lui Leon
Gruia Sandu in rolul Iancu
Nicu Mihoc in rolul lui Anton
Patru Gavril in rolul unui cameraman
Samuel Tastet in rolul lui Duffin
Alexandru Hasnas in rolul Carol I
Cu participarea extraordinara a actitei Ioana Bulca in rolul “Aristizza”
Echipa:
Director de imagine – Marius Panduru
Muzica originala compusa si dirijata de - Laurent Couson
Costume – Doina Levintza
Decoruri – Calin Papura
Montaj – Dan Nanoveanu
Sunet – Gelu Costache
Florin Tabacaru
Brian Riordan
Machiaj – Dana Roseanu
Director productie – Carmen Pepelea
Irina Chirita
Coproducator – Alexander Etienne Hergan
Producatori asociati – Mircea Diaconu
Este o productie DOMINO FILM 2007 in asociere cu Avrig Group si Realitatea Media.

NAE CARANFIL s-a nascut in 1960 in Bucuresti. Este absolvent al Institutului de Arta Teatrala si Cinematografie “I.L.Caragiale”, promotia 1984. Filmul sau de student “Frumos e in septembrie la Venetia” si castiga premii in tara si in strainatate. Dupa cativa ani in care exerseaza regia de teatru montand spectacole, pleaca la Bruxelles pentru a urma Programul Scenaristilor Europeni din cadrul Flemish European Media Institute si elaboreaza de-a lungul anului 1988, scenariul “Restul e tacere”. Intre 1989 si 1991scrie scanarii pentru casa de productie franceza “Compagnie des images”.
1992 – primul sau scurt-metraj “E pericoloso sporgersi”
1995 – “Asfalt Tango”
1998 – “Dolce far niente”
2002 – “Filantropica”, comedie neagra ce obtine Premiul Publicului la Festivalul International de Film de la Paris
Scenariul “Restul e tacere”a castigat de-a lungul timpului Marele Premiu pentru Scenariul la Festivalul International de Film la Paris 1995 si Premiul Doi in “Hartly& Merrill International Scriptwriting Competition”, Hollywood 1999. Filmul a fost prezentat in avanpremiera la Cluj in cadrul TIFF @007 si a inchis competitia oficiala la Locano in acest an.

marți, 4 martie 2008

Primaria si Haosul

Toti ne-am dori ca dimineata, cand privim pe geam, sa vedem o gradina plina de trandafiri sau o livada. Suntem, insa, realisti si ne-am obisnuit sa incepem ziua privind la traficul aglomerat, la haitele de caini vagabonzi si la tomberoanele pline.
Zeci de ieseni de pe strada Toma Cozma nr. 75, au in fata ochilor o imagine de cosmar. Mormane de pamant si bucati mari de beton ca dupa explozia unei bombe. Dezastrul a fost provocat de angajatii Primariei, trimisi sa dezasambleze un vechi parc de joaca, pentru a face loc unuia nou. Se intampla in urma cu doua saptamani. Muncitorii au venit, au sapat si au plecat si dusi au fost. Explicatia - terenul este proprietate privata iar Primaria nu avea niciun drept sa execute lucrari in zona.. Zona distrusa este imprejmuita de blocuri, astfel ca zeci de familii "isi incarca bateriile" privind la mormanele de pamant. Tara lui Papura Voda denumeste Iasul o locuitoare din zona.
Familiile care au copii sunt ingrijorati. Trebuie sa-si urmareasca in permanenta copiii. Cei mici sunt atrasi de privelistea desprinsa parca din razboi si se aventureaza pe bolovanii mari, dar alunecosi. Reprezentantii Primariei isi recunosc greseala, dar spun ca nu mai pot face curatenie. Ceea ce s-a intamplat pe strada Toma Cozma este dovada haosului din Primaria Iasi. Sunt dispuse demolari inainte sa se verifice situatia juridica a terenului. Apoi, lucrarile sunt abandonate desi ceea ce ramane in urma creeaza un disconfort cetatenilor. Ce se va intampla daca proprietarul pamantului nu va dori sa amenajeze suprafata?

Se gandesc cu groaza la ziua de maine

Reportaj
Se gandesc cu groaza la ziua de maine

Nu au un acoperis deasupra capului si nici ce manca. Este vorba despre persoanele care locuiesc la adapostul de noapte “C.A. Rossetti”. Adapostul va intra in renovare in cateva saptamani, iar gandul acesta ii ingrozeste pentru ca vor ajunge din nou in strada.

5 copii si parintii lor vor ajunge in strada

Familia Luncanu locuieste de 4 ani in acest adapost . Au cinci copiii, mezinul familiei are 5 anisori, iar cel mai mare este in clasa a –VI-a. brunetei , rosii in obrajori se inghesuie toti cinci intr-un pat de 2 persoane. Diseara, Andrei, micutul familiei va dormi cu parintii in pat pentru ca e racit si mama nu vrea sa ii imbolnaveasca pe toti. Parintii dorm intr-un pat de o singura persoana. Lacrimile ii aluneca tinerei mame pe obraji, nu are bani sa ii cumpere lui Andrei medicamente. Cei 7 membri ai familiei Luncanu traiesc din alocatia copiilor. Tatal a facut preinfart in urma cu cateva luni si nu mai poate munci. Lucreaza cu ziua pe unde poate sa mai faca rost de cativa banuti pentru copii, iar mama are grija de micuti. Nici bunicii copiilor nu ii pot ajuta pentru ca nu au nici ei un loc unde sa doarma.
Maria Luncan e disperata cand se gandeste ca o sa ramana pe drumuri dupa ce se va inchide adapostul. “Am inteles ca trebuie sa bage in renovare caminul si trebuie sa imi caut un alt loc unde sa ma mut, nu stiu unde. Nu avem nici o sansa, nici o idée, nici un sprijin din alta parte.” afirma Maria Luncanu.

Nu are bani sa se casatoreasca si nici cu ce sa isi creasca copiii

Rares Ungureanu are 40 de ani si a crescut prin orfelinate. Cu toate ca ar trebui sa fie fericit, tristetea ii intuneca chipul. Traieste in concubinaj cu o femeie, isi doreste foarte mult sa se casatoreasca cu ea, insa nu au bani si nu au nici unde sa locuiasca. Din dragostea lor au aparut 2 copii. Micutii au ajuns in grija unor asistenti masternali pentru ca nu au avut posibilitatea sa ii creasca in adapostul de noapte. “Eu cu doamna locuim de 12 ani pe unde apucam si avem 2 copii care sunt la o familie ca doar nu aveam sa ii cresc in caminul asta.” ne povesteste Rares Ungureanu.

Va ajunge din nou sub un pod…

Costel Stan are 30 ani. A fost gasit dormind sub un pod din Iasi la temperature de -10 grade. E brunetel si mic de statura, insa e foarte ambitios si cu perseverenta sa a reusit sa se angajeze la Salubris. Posteste fericit cum cu cei 600 de lei pe care ii castiga reuseste sa ii cumpere de mancare si haine lunar. Deodata se intuneca la fata, isi aminteste ca adapostul de noapte se va inchide in curand. “Am fost la Casa de Copii la Stat . Fara mama si fara conditii am venit aici, de bine, de rau lucrez. Nu stiu ce se va intampla cu noi, ne-au spus ca ne muta la Sorogari , dar aceia nu vor sa auda de noi ca suntem ai nimanui, ca suntem nebuni , ca furam de pe acolo struguri si nici nu vor sa auda de noi.’ adauga Costel Stan.

Traiesc adevarate drame si sunt inspoimantati ca maine isi pot pierde si patul din adapostul de noapte. Duhovnicul lor este domnul doctor Ciobanu care le alina suferinta cu mangaieri si cuvinte calde.

Adapostul va fi renovat

Reprezentantii Directiei pentru Asistenta Comunitara sustin ca adapostul nu corespunde normelor europene si de aceea, va intra in curand in renovare. “Noi avem finantare pentru renovarea acestui adapost la nivel occidental, normele europene impugn un anumit numar de persoane. Avem o alternativa: sa preluam in timpul amenajarilor care nu vor dura mai mult de 6 luni, un punct termic dezafectat .” a declarat Daniel Ciubotaru, director adjunct Directia pentru Asistenta Comunitara. In prezent in adapostul de noapte locuiesc 97 de persoane.